Thumb pascani Paşcani

Default pa%c5%9fcani
Sursă: Paşcani Munucipality
Bigger thumb marius pintilie Mayor

Marius Pintilie

Primari precedenti Biografie

Istorie scurtă

Prima atestare documentară a satului Paşcani se regăseşte într-un hrisov de danie data 8 aprilie 1419. Într-un alt document din 2 julie 1453 emis de Alexăndrel Voievod, despre localitate se spune că face parte din moşia boierului Oană Paşca, de la care s-ar trage şi numele ei.

Dezvoltarea aşezării a avut loc ca urmare a amplasării favorabile comerţului şi a dreptului de a ţine periodic „iarmaroc”. Domnul Mihai Şuţu, confirma la 1821, dreptul lui Iordache Roset-Roznovanu să ţină 21 de iarmaroace pe an, pe moşia Paşcaniului. Din 1831 are drept de târg, iar din 1842 primeşte statutul de târg al Moldovei.

Un impuls considerabil pentru dezvoltarea sa, l-a primit Paşcaniul odată cu construirea în 1869-1870, a căii ferate Roman - Paşcani - Iaşi şi transformarea sa în nod feroviar. Tot CFR a decis construirea la Paşcani a unor ateliere pentru repararea materialului feroviar, aceste ateliere fiind decisive pentru orientarea economică a oraşului. Ca urmare a acestor evoluţii, în 1892 localitatea devine sediu al plăşii Siretul de Jos, judeţul Suceava, iar în 1923 primeşte statutul de comună urbană (oraş).

Oraşul de azi s-a format din mai multe nuclee distincte: satul Paşcani, curtea feudală şi satul Fântânele, astăzi cartierul de NV. Aceste nuclee s-au unit cu timpul şi au atras după ele şi localităţile din împrejurimi. Paşcaniul a devenit municipiu la 18 ianuarie 1995, având în administrarea sa şi satele Blagesti, Bosteni, Gastesti, Lunca si Sodomeni.  

Municipiul Paşcani este situat în partea de nord-est a României, pe valea Siretului, în vestul judeţului Iaşi, la intersecţia paralelor 47°15’ latitudine nordică, cu meridianul de 26°44’ longitudine estică. La sud se mărgineşte cu comunele Mirosloveşti şi Stolniceni-Prăjescu, la est cu Ruginoasa şi Todireşti, la nord cu Vânători şi Lespezi, iar la vest cu Valea Seacă.

Aparatul de specialitate al Primarului municipiului Paşcani este constituit din componente funcţionale structurate în direcţii, servicii şi compartimente, a căror conducere este asigurată de către primar, viceprimar şi secretarul municipiului, potrivit organigramei aprobate de consiliul local.

Din cele mai vechi timpuri locuitorii din acest sector al Siretului se ocupau cu agricultura şi creşterea animalelor. Nici declararea ca târg 1825-1835 şi nici construirea căii ferate şi a Atelierelor C.F.R. la 1869 nu au transformat caracterul rural al Paşcanilor, care se menţine până la începutul secolului al XX-lea.

Obiective culturale și istorice

Biggest thumb the iordache cantacuzino house
Sursă: Informal

Obiectivele turistice cu caracter cultural-istoric sunt: casa Iordache Cantacuzino şi Biserica Sf. Mihail şi Gavriil, ridicate în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, declarate monumente istorice. Aceste monumente sunt amplasate în parcul oraşului din zona centrală.

Monumente istorice din teritoriile din apropiere

Biggest thumb the palace of prince al. i
Sursă: Paşcani Municipality

De mare valoare istorică sunt unele monumente istorice din teritoriile apropiate: Palatul domnitorului Al. I. Cuza de la Ruginoasa, la 17 km est de Paşcani, ridicat în 1811 şi cumpărat de el în 1862, construit în stil neogotic. La Prigorenii Vechi lângă Tg. Frumos se găsesc urmele caselor şi mormântul lui Ion Neculce. Pe drumul dintre Tg. Frumos şi Mirceşti, lângă Băile Strunga, se găseşte castelul de la Miclăuşeni, în stil englezesc cu turnuri gotice şi frumoase decoraţiuni interioare; la Mirceşti, lângă calea ferată, la 30 km sud de Paşcani, te întâmpină Casa Memorială şi Mausoleul popularului poet Vasile Alecsandri; la Cozmeşti, comuna Stolniceni-Prăjescu, la 10 km sud de Paşcani, lângă şoseaua Paşcani-Roman se află Palatul lui Grigoraş Sturdza, ridicat în 1816 cu concursul arhitectului Iosif Demesovici.