Thumb zal%c4%83u0 Zalău

Default 1
Sursă: Zalău Municipality
Bigger thumb ionel ciunt Primar

Ionel Ciunt

Biografie

Istorie scurtă

Dovezile arheologice atestă existența așezărilor umane pe teritoriul municipiului Zalău încă de acum 6500 ani, din perioada neolitică. Continuitatea activităților umane pe aceste meleaguri este certificată de diversele obiecte descoperite în siturile arheologice (monede, topoare, ceramică etc.).

După cucerirea Daciei de către Traian (anul 106), graniţa nordică a Imperiului Roman trecea pe culmea Meseşului. La nord de aceasta se întindeau teritoriile dacilor liberi, iar în zona de est - sud - est fortificaţiile romane de graniţă, turnuri, ziduri, şanţuri şi mâluri de apărare ("limes porolissensis"). Pe teritorul municipiului Zalău au fost descoperite urme ale unor castre romane de lemn, dar bijuteria acestui sistem defensiv este Castrul Roman de la Porolissum (pe actualul teritoriu al satelor Moigrad și Jac, la 12 km depărtare de Zalău).

Se poate afirma că Zalăul există ca așezare omenească încă din jurul anului 900, dar prima consemnare scrisă cu privire la Zalău o găsim în "Gesta Hungarorum", numită și Cronica lui Anonymus - notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei - lucrare apărută în jurul anului 1210. În acest sens putem aprecia existența unei populații destul de numeroase.

La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei și Boemiei, declară Zalăul pentru prima dată oraș-târg, "Oppidum Zilah", privilegiu care scotea orașul de sub dominația comitatului, acordându-i drept de comerț liber, oferindu-i independență economică.

La sfârșitul secolului al XVI-lea orașul aparținea Transilvaniei și avea o conducere administrativă autonomă, alcătuită din 33 de senatori aleși, dintre care unul era primar.

Odată cu victoria din 3 august 1601, de la Guruslău, a lui Mihai Viteazul, patronul spiritual al orașului, Zalăul se bucură de propriile reguli administrative, legislative, fiscale și militare, precum și de o autonomie reală care oferă libertăți cetățenilor.

În decursul secolelor XVI-XVII, în Transilvania au fost organizate o serie de colegii calvine (reformate), în Zalău fiind întemeiat primul colegiu în anul 1646, actualul Colegiul Național Silvania. Următoarele informații pe care izvoarele istorice le menționează sunt legate de date mai apropiate perioadei actuale.

Zalăul a fost dintotdeauna capitală de comitat, iar din anul 1968 Zalăul devine reședința județului Sălaj, pentru ca, după aproape 10 ani, în 1979, să primească rangul de municipiu. Astăzi, oraşul reședință de județ este un centru industrial important al Sălajului, un oraș modern cu o viață proprie.

Situat în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpații Estici și Munții Apuseni, județul Sălaj este cunoscut din vremuri străvechi ca Țara Silvaniei, adică Țara Pădurilor. Are o suprafață de 3850 kmp și având ca vecini la nord județele Satu-Mare și Maramureș, la vest și sud-vest județul Bihor, iar la sud-est județul Cluj.

Municipiul Zalău, cu o populaţie de aproape 60.000 de locuitori, ocupă o suprafață totală de 9009 ha, din componența sa făcând parte orașul Zalău și satul aparținător Stîna.  Se găsește în centrul județului pe valea cu același nume şi este reședința administrativă a Sălajului. Situat pe axa Cluj - Satu-Mare - Petea Vama, DN 1F - E 81, este conectat la o rețea rutieră cu acces spre Europa de vest.

O parte a teritorului administrativ al Municipiului Zalău este ocupată de Munții Meseș, ceea ce contribuie în mod esențial la calitatea mediului înconjurător.

  • Primăria Municipiului Zalău

    Adresa instituţiei: Zalău, Piaţa Iuliu Maniu №3, judeţul Sălaj

    Programul de funcţionare al instituţiei:

    • luni-joi între orele 7:30-16:00
    • vineri între orele 7:30-13:30

Municipiul Zalău a fost un important centru economic din această parte a ţării din cele mai vechi timpuri. Procesul de industrializare și-a făcut simțită prezența de la începutul secolului XX.

După anul 1918 se înregistrează o evoluție economică ascendentă, ajungând în perioada socialistă să aibă o gamă largă de ramuri industriale, industrii ce se mențin și în perioada actuală, precum: industria metalurgică și a constructiilor de mașini, industria de prelucrare a lemnului, industria prelucrării cauciucului, industria alimentară, industria textilă, etc. După al doilea război mondial, naționalizarea a dus la dispariția proprietății private, orașul Zalău fiind supus unui proces de industrializare forțată.

După anul 1989, în peisajul economic al municipiului Zalău și-au făcut apariția o multitudine de activități din sectorul terțiar, cu capital privat, fapt care indică o evoluție economică sănătoasă, bazată pe cerere si ofertă. Activitatea economică de bază a Municipiului Zalău este industria, cu pondere mai mare industria prelucrătoare: industria metalurgică (TENARIS Silcotub SA); prelucrarea cauciucului (Michelin România SA); prelucrarea lemnului; fabricarea de mașini, utilaje și echipamente;  fabricarea fibrelor din sticlă; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; fabricarea produselor metalice; lucrări de instalații electrice; recuperarea materialelor reciclabile; lucrări de construcții.

Turism

Biggest thumb zal%c4%83u2
Sursă: Zalău Municipality

Reşedință a judeţului Sălaj, Zalăul oferă turiştilor, care se opresc să îl viziteze, o bogată istorie şi un patrimoniu turistic impresionant. În municipiu există obiective turistice care sunt vizitate de turiști în fiecare an. Printre cele mai renumite se numără: Clădirea Transilvania, clădirea Primăriei Municipiului Zalău sau Fântâna cu Amoraşi.

Clădirea Transilvania

Biggest thumb cladirea transilvania turism 2
Sursă: Zalău Municipality

Clădirea Transilvania, care a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, este un exemplu de construcţie în stil eclectic. Elementul cel mai important îl reprezintă fosta sală de bal și teatru de la etajul corpului B, decorată cu o impresionantă pictură murală în stil secesiune de aproximativ 300 mp.

Clădirea Transilvania face parte din ansamblul Pieţei Iuliu Maniu și formează împreună cu clădirile Primăriei, Colegiului Naţional Silvania, Direcţiei Judeţene de Cultură, Grupul Statuar Wesselenyi, Fântâna cu Amorași un ansamblu personalizat expresiv şi specific unui oraș transilvănean.

Fântâna cu îngerași

Biggest thumb fountain with angels
Sursă: Zalău Municipality

Realizată după anul 1854, când administrația orașului a alocat suma de 12 646 K 75 FIL, pentru construirea sa, “fântâna cu îngerași”, așa cum este cunoscută de către locuitorii municipiului Zalău, este unul dintre reperele importante a generații întregi de zălăuani.

De-a lungul anilor, “fântâna cu îngerași” a suferit modificări în ceea ce privește aspectul și locul de amplasare. În trecut fântâna avea aceeași formă rotundă, doar că existența sa se reducea la bazinul străjuit de cei 4 îngerași. Îngerașii erau situați la exterior, pentru că apa putea fi luată doar de la stropitorile pe care ei le țineau în mâini. La baza postamentelor, pe care se află poziționați îngerașii, chiar în zona situată sub stropitoare, exista un bazin de mici dimensiuni ce prelua apa și o direcționa spre bazinul mare, colector. Aceste bazine, de mici dimensiuni, situate la baza fiecărui îngeraș serveau și ca spațiu în care se așeza găleata sau alt recipient cu care se venea după apă.